Din nou, aceast? tendin?? descendent? a fost mai vizibil? în subgrupul cu risc sc?zut
Din nou, aceast? tendin?? descendent? a fost mai vizibil? în subgrupul cu risc sc?zut
Na?terile mari pentru vârsta gesta?ional? au devenit mai pu?in frecvente dup? 2000, sc?zând la 8,9% pân? în 2005, comparativ cu un nivel destul de stabil de 10,3% din 1990 pân? în 2000.
Din nou, aceast? tendin?? descendent? a fost mai vizibil? în subgrupul cu risc sc?zut.
Na?terile de vârst? mic? pentru gesta?ie, de?i au avut o sc?dere mic? între 1996 ?i 1999, au r?mas destul de constante la 10,2% pân? la 10,3% în perioada de studiu de 16 ani.
Dintre sugarii cu risc sc?zut, tendin?a na?terilor cu greutate redus? a crescut în perioada 1990-2005 (de la 7,2% la 8,1%).
Durata gesta?ional? a sc?zut cu o medie de 2,4 zile în general, cu 2,31 zile în subgrupul cu risc sc?zut ?i pentru cei n?scu?i dup? inducerea travaliului, na?terea prin cezarian? sau ambele.
Analizele de regresie care urm?resc s? explice tendin?ele în greutatea la na?tere au ar?tat atenuarea tendin?ei, cu ajustare pentru vârsta gesta?ional? la na?tere ?i amplificare prin ajustare pentru în?l?imea matern? ?i indicele de mas? corporal? înainte de sarcin?.
Cu toate acestea, niciuna dintre analize nu a ar?tat o explica?ie clar?, au spus cercet?torii.
Ace?tia au avertizat c?, în ciuda e?antionului mare reprezentativ la nivel na?ional, datele înregistr?rilor na?terii sunt inerent limitate, deoarece lungimea gesta?ional? poate s? nu fie precis?.
Studiul nu a avut, de asemenea, date despre factori poten?ial importan?i care nu au fost inclu?i în eviden?a na?terii, cum ar fi dieta matern?, stresul ?i socioeconomia, au ad?ugat ei.
Dezv?luiri
Studiul a fost sus?inut de subven?ii de la Institutele Na?ionale de S?n?tate. Cercet?torii nu au raportat conflicte de interese.
Sursa primara
Obstetric? & Ginecologie
Referin?? surs?: Donahue SMA ?i colab "Tendin?e în ceea ce prive?te greutatea la na?tere ?i lungimea gesta?ional? la na?terile cu termen unic în Statele Unite: 1990-2005" Obstet Gynecol 2010; 115: 357–64.
Este speculul dispozitivul medical perfect?
Frontmanul U2, Bono, dup? ce a sc?pat de moarte s?pt?mâna trecut?, când o u?? i-a aruncat avionul în zbor, ?i-a rupt bra?ul în weekend în New York, în timp ce mergea cu bicicleta în Central Park ?i va fi supus unei opera?ii.
CytRx a spus c? FDA a ordonat o re?inere par?ial? a studiilor care implic? aldoxorubicin?, dup? moartea unui pacient care nu participa la studii, ci a primit mai degrab? medicamentul sub a?a-numitul acces compasional. Compania testase aldoxorubicina, o form? de doxorubicin? modificat? pentru a se lega de albumina circulant? în încercarea de a reduce toxicitatea acesteia, în sarcomul ?esuturilor moi, glioblastomul multiform ?i sarcomul Kaposi. Re?inerea par?ial? opre?te înscrierea noilor pacien?i, dar le permite celor deja afla?i în studii s? continue tratamentul.
Societatea American? de Oncologie Clinic? solicit? o îmbun?t??ire a acoperirii Medicaid pentru screeningul cancerului, testarea genetic? ?i medicamentele pentru chimioterapie oral?.
Suvenirurile unui turist american din Thailanda: p?r?i ale corpului bebelu?ului furate dintr-un muzeu medical, au acuzat autorit??ile.
Centrul Medical al Universit??ii din Pittsburgh trebuie s? restabileasc? patru angaja?i cu guler albastru care au fost concedia?i pentru activitate de organizare a sindicatelor, potrivit Comitetului Na?ional pentru Rela?ii cu Munca. UPMC a respins acuza?ia ?i a declarat c? va contesta decizia.
O alt? nav? de croazier? a fost afectat? de un focar de norovirus – peste 170 de pasageri pe o nav? care a acostat duminic? în Los Angeles dup? o s?pt?mân? în largul coastei californiene.
Ast?zi este Ziua Mondial? a Toaletelor, nu o promovare pentru American Standard, ci mai degrab? o ini?iativ? condus? de Na?iunile Unite pentru a îmbun?t??i canalizarea global?.
Actavis va cump?ra Allergan – cel mai cunoscut pentru Botox ?i o linie de produse oftalmice – într-o afacere prietenoas? evaluat? la 66 miliarde de dolari.
Inspec?ii, nu raiduri: a?a s-a caracterizat luni diminea?a MD, alias David Chao, MD, vizitele neanun?ate ale agen?ilor DEA la personalul medical al celor trei echipe NFL dup? meciurile de duminic?.
În urm? cu dou?zeci de ani, un profesor de psihiatrie de la Harvard a câ?tigat dispre?ul colegilor s?i când a publicat o carte insistând c? pove?tile despre vizitele unor fiin?e extraterestre erau credibile. Iat? o privire înapoi.
Skeptical Scalpel se întreab? dac? examenele scrise ar trebui s? decid? promo?iile reziden?ilor.
Morning Break este un ghid zilnic pentru nout??ile ?i interesele de pe web pentru profesioni?tii din domeniul s?n?t??ii, oferit de comunitatea MedPage Today. Ai un sfat? Trimite-l la noi: [email protected].
Nout??i despre puncte finale)" target ="_gol" titlu ="Distribui?i acest articol pe Facebook"> Nout??i despre puncte finale)&surs? = MedPage% 20Today" target ="_gol" titlu ="share linkedin">
Prima terapie genetic? comercial? disponibil? în SUA va costa 850.000 de dolari, relateaz? Endpoints News.
Spark Therapeutics a stabilit un cost de achizi?ie cu ridicata de 425.000 de dolari pe ochi pentru terapia genic? Luxturna, un tratament unic pentru o afec?iune genetic? care provoac? orbire.
Este un mic grup de poten?iali pacien?i: doar 2.000 de persoane din SUA au boala, care este cauzat? de o muta?ie a genei RPE65.
Nout??i despre puncte finale)" target ="_gol" titlu ="Distribui?i acest articol pe Facebook"> Nout??i despre puncte finale)&surs? = MedPage% 20Today" target ="_gol" titlu ="share linkedin">
Robert Edwards, dr., Jum?tate din echipa pionierii fertiliz?rii in vitro, va primi Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicin? din 2010 pentru munca sa, a anun?at Adunarea Nobel.
Procesul a fost utilizat pentru prima dat? cu succes la 25 iulie 1978, când primul "eprubet? bebelu?" s-a n?scut folosind metoda dezvoltat? de Edwards ?i partenerul s?u, Patrick Steptoe, MD, ginecolog la Oldham General Hospital din Anglia.
De la acea na?tere istoric?, aproape patru milioane de copii s-au n?scut folosind fertilizarea in vitro.
Edwards ?i-a început cercetarea cu privire la cauzele ?i posibilele remedii pentru infertilitate înc? din anii 1950, în urma cercet?rilor care au descoperit c? sperma ?i oul de iepure ar putea fi combinate în eprubete ?i utilizate pentru a purta descenden?i, potrivit unei declara?ii a adun?rii, care se bazeaz? pe la Stockholm.
Dup? ce au descoperit c? celulele ovule umane ?i de iepure au cicluri de via?? diferite, Edwards ?i colegii cercet?tori au descoperit modul în care ou?le umane se maturizeaz?, efectele diferi?ilor hormoni asupra dezvolt?rii ou?lor ?i timpul ?i condi?iile necesare pentru ca spermatozoizii ?i ovulele s? se al?ture cu succes.
Prima îmbinare cu succes a ovulului uman ?i a spermei într-o eprubet? a avut loc în 1969 prin cercet?rile sale. Cu toate acestea, experimentul nu a reu?it s? produc? rezultate dincolo de o singur? diviziune celular?.
Apoi, Edwards a f?cut echip? cu Steptoe pentru a încorpora laparoscopia în experiment pentru a îndep?rta ou?le din ovare, a le pune într-o cultur? celular? ?i a ad?uga sperm?. Tehnica a dus la un embrion de opt celule mari.
Finan?area privat? a permis duoului s?-?i continue cercet?rile. Au fost aborda?i de Lesley ?i John Brown în 1978. Dup? ce sperma ?i ovulul lui Brown au fost combinate ?i s-au format într-un embrion cu opt celule, embrionul a fost returnat în uterul lui Lesley Brown. Embrionul s-a dezvoltat, iar pe 25 iulie a acelui an, Louise Brown s-a n?scut prin cezarian? ca primul bebelu? din lume cu eprubet?.
Cei doi au înfiin?at Clinica Bourn Hall în Cambridge, Anglia, în 1980. Steptoe a func?ionat ca director medical al clinicii pân? la moartea sa în 1988, în timp ce Edwards a ocupat func?ia de ?ef de cercetare pân? la pensionare, se arat? în comunicat.
Edwards este în prezent profesor emerit la Universitatea din Cambridge.
Premiul const? într-o medalie, o diplom? personal? ?i un premiu în numerar de 10 milioane de coroane suedeze (1,5 milioane de dolari).
Jurnalul American de Medicin? Sportiv?)" target ="_gol" titlu ="Distribui?i acest articol pe Facebook"> Jurnalul American de Medicin? Sportiv?)&surs? = MedPage% 20Today" target ="_gol" titlu ="share linkedin">
O rat? redus? de revizuire pe termen scurt ?i "relativ pu?ini" Complica?iile caracterizeaz? reconstruc?ia ligamentului încruci?at anterior (ACL), conform unui studiu publicat online în The American Journal of Sports Medicine s?pt?mâna trecut?.
Afshin Arianjam, MD, ?i colegii s?i cu Kaiser Permanente din California au descoperit, de asemenea, c? aproape jum?tate din cei 2.019 pacien?i pe care i-au studiat prin intermediul registrului comunitar KPACLR au avut o leziune meniscal? ireparabil? ?i pu?in mai pu?in de jum?tate au avut o leziune a cartilajului. Pacien?ii au fost opera?i în perioada 2005-2014 în 46 de spitale, 10,5% necesitând opera?ii ulterioare ?i 4,3% o a doua revizuire.
Jurnalul American de Medicin? Sportiv?)" target ="_gol" titlu ="Distribui?i acest articol pe Facebook"> Jurnalul American de Medicin? Sportiv?)&surs? = MedPage% 20Today" target ="_gol" titlu ="share linkedin">
Acest articol este o colaborare între MedPage Today ?i:
Dieta înainte de concep?ie s-a corelat cu timpul pân? la realizarea concep?iei într-un studiu retrospectiv mare, multina?ional.
În compara?ie cu femeile care consumau fructe de trei sau mai multe ori pe zi, femeile care consumau fructe mai pu?in frecvent aveau un risc crescut de infertilitate, potrivit Jessica A. Grieger, dr. RNutr, de la Universitatea din Adelaide din Australia ?i colegii s?i (P = 0,043 pentru tendin??)
?1 pân? la 1 pân? la 6 ori / s?pt?mân?: 18%
Analiza retrospectiv?, care apare în Reproducerea uman?, a constatat, de asemenea, c? o diet? care con?ine frecvent mânc?ruri rapide poate afecta ?i fertilitatea. În compara?ie cu femeile care au mâncat fast-food de patru sau mai multe ori pe s?pt?mân?, cele care au consumat-o doar ?2 la 0 la P
"Specul?m c? un aport ridicat de fast-food poate fi un factor care mediaz? infertilitatea prin modificarea markerilor metabolici ai lichidului folicular circulant ?i ovocit, ?i anume lipoproteinele," A sugerat grupul lui Grieger.
O diet? a femeilor înainte de concep?ie a ar?tat, de asemenea, o influen?? asupra timpului pân? la sarcin? (TTP). Dup? cum s-a v?zut cu riscul de infertilitate, femeile care au mâncat fructe mai rar au avut tendin?a de a avea mai mult timp pân? la sarcin?, comparativ cu femeile care au mâncat fructe de trei sau mai multe ori pe zi (tendin?a P = 0,007):
?1 pân? la 1 pân? la 6 ori / s?pt?mân?: cre?tere de 11% (IÎ 95% 1,01-1,22)
Rezultate similare au fost observate ?i în ceea ce prive?te mâncarea rapid?. În compara?ie cu femeile care au mâncat fast-food de patru sau mai multe ori pe s?pt?mân?, cele care au consumat-o doar ?2 la 0 toP
Interesant, cantitatea de legume cu frunze verzi ?i aportul de pe?te nu au fost legate de infertilitate sau TTP.
"Acest lucru sus?ine constat?rile noastre despre efectul protector al fructelor, dar nu am g?sit o asociere cu legume sau pe?ti cu frunze verzi," Cercet?torii au remarcat, ad?ugând cum se a?teapt? ca o diet? bogat? în aceste alimente s? promoveze fertilitatea datorit? antioxidan?ilor ?i fitochimicalelor pe care le con?in.
"Deoarece am întrebat doar legumele cu frunze verzi ?i nu am întrebat despre portocale sau alte tipuri de legume, nu am captat aportul prospect urotrin total de legume, limitând poten?ial impactul pe care acestea îl pot avea asupra fertilit??ii," au explicat ei.