În plus, reduce acumularea pl?cii în artere.
În plus, reduce acumularea pl?cii în artere.
Angajatorul lui Joe are inten?ii bune în cerin?a ca to?i angaja?ii s? fie supu?i unui examen fizic anual – dar este posibil ca ace?tia s? fac? mai mult pentru a cre?te s?n?tatea oamenilor lor, lansând programe menite s? reduc? stresul la locul de munc?, prin predarea acestora. angaja?ii cum s? fac? fa?? mai bine stresului ?i renun?ând la fixarea asupra nivelului de colesterol.
Lua?i în considerare sfaturile dr. Michael Haley, care sus?ine Aloe vera ca un mijloc natural de a trata o mul?ime de afec?iuni, atât interne, cât ?i externe:
A lua droguri pentru a schimba doar un num?r este ca ?i cum ai pune o band? la ochi pentru a stinge focul. Mai degrab?, ar trebui s? v? întreba?i „Cum îmi pot îmbun?t??i dieta, exerci?iile fizice, odihna ?i gândurile?”, apoi s? v? ocupa?i s? face?i modific?rile necesare pentru a v? optimiza în mod eficient ?i natural s?n?tatea pe termen lung.
Colesterolul nu ucide; dar stresul negestionat sau prost gestionat cu siguran?? poate.
Exist? patru mari categorii de boli netransmisibile sau BNT ?i ele reprezint? principala cauz? de deces pentru 6 din 10 oameni de pe planet?. Cele patru grupuri NCD sunt bolile cardiovasculare (inima), cancerul, bolile pulmonare cronice ?i diabetul. Ele sunt principala cauz? de deces în aproape 8 din 10 decese în lumea a doua ?i a treia.
Acestea sunt na?iunile mai pu?in bogate ?i afectate de s?r?cie ale lumii. Dac? nu ai mul?i bani, este mai probabil s? mori tân?r ?i din cauza unei BNT. Dar aici este prinderea, ai nevoie de bani, pentru a evita BNT. În cadrul Zilei Mondiale împotriva Cancerului, Institutul pentru Economie Aplicat?, S?n?tate Global? ?i Studiul Întreprinderilor de Afaceri al Universit??ii Johns Hopkins a publicat o serie de articole, „Abordarea lacunelor în politica ?i cercetarea global? pentru BNT”.
Hrana pentru minte
Autorii acestor articole dau de gândit liderilor de elit? ai primei lumi în cinci domenii importante de ac?iune pentru combaterea BNT. Aceste puncte de ac?iune sunt: ??consolidarea lan?urilor de aprovizionare, accelerarea convergen?ei reglement?rilor, aplicarea înv???rii privind HIV/SIDA pentru a îmbun?t??i accesul la interven?ii, restructurarea asisten?ei medicale primare ?i promovarea ac?iunilor multisectoriale. Toate acestea necesit? o mul?ime de bani.
Cercetarea a fost sponsorizat? de Federa?ia Interna?ional? a Produc?torilor de Produse Farmaceutice Asocia?ii (IFPMA) în preg?tirea forumului Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii pentru un Plan de ac?iune global pentru BNT la Adunarea Mondial? a S?n?t??ii de la sfâr?itul acestui an.
Între timp, 36 de milioane din cele 56 de milioane de decese în 2008 au fost cauzate de BNT ?i 29 de milioane dintre ele au fost în ??rile mai s?race. Nu ar fi mai bine cheltuit timpul tuturor acestor exper?i în conceperea unui sistem de redistribuire a resurselor lumii pe o baz? mai echitabil? ?i, astfel, s? ajung? la cea mai de baz? cauz? a tuturor acestor mor?i?
Bolile cardiovasculare au reprezentat aproape jum?tate, 17 milioane din num?rul deceselor din anul 2008. Cancerele de toate felurile au luat aproape 8 milioane de oameni, în timp ce bolile respiratorii, cum ar fi astmul ?i c?ile respiratorii obstruc?iate cronic, au ucis pu?in peste 4 milioane. Diabetul a fost vinovat la doar 1,3 milioane de decese.
Factori de risc pentru BNT
Factorii de risc pentru toate BNT din toate cele patru categorii sunt to?i mai r?spândi?i în rândul popoarelor s?race ?i cu venituri medii din lume. Consumul de tutun este un mare factor de risc. Mai pu?in educa?i ?i needuca?i sunt u?or de convins de eforturile de marketing sofisticate ?i bogate ale „tutunului mare”. Odat? cu sc?derea num?rului de fum?tori în lumea apusean?, bine educat?, bine-cuvântat?, ??rile în curs de dezvoltare sunt principalele pie?e ?int? pentru recoltarea de bani de c?tre companiile multina?ionale de ?ig?ri.
Abuzul de alcool este un alt factor de risc pentru NCD ?i povestea este aceea?i, pentru educa?ia slab? ?i lipsa de bun?stare este o re?et? social? pentru acest izvor de s?n?tate. Desigur, cu cât oamenii au mai pu?ini bani, cu atât dieta lor este mai proast?. Nivelurile de glucoz? din sânge mai mari decât cele s?n?toase, nivelurile nes?n?toase de colesterol (dac? v? pute?i permite analizele de sânge) ?i lipsa de fructe ?i legume dintr-o diet? deja dezechilibrat? îi pun pe copii, în special, pe o anumit? cale c?tre o moarte timpurie a bolii netransmisibile.
Orice num?r de magazine vorbitoare ale OMS va face doar o diferen?? marginal? pentru NCD. Numai prin înlocuirea scopului profitului cu cel al capitalului propriu, institu?iile politice ale lumii pot ie?i din acest Catch 22.
Bolile de inim? reprezint? principala cauz? de deces atât pentru b?rba?i, cât ?i pentru femei. Din fericire, exist? multe lucruri pe care le pute?i face pentru a v? reduce riscul de boli de inim? ?i pentru a v? cre?te starea general? de s?n?tate. Men?inerea unei greut??i s?n?toase ?i exerci?ii fizice regulate v? vor ajuta, la fel ca ?i îngrijirea bun? a din?ilor ?i gingiilor. Asta e corect! Cercet?rile au ar?tat c? persoanele cu gingivita sunt mai susceptibile de a dezvolta boli ale gingiilor. Probabil cel mai important lucru pe care îl pute?i face pentru a v? reduce riscul de a dezvolta boli cardiovasculare este s? face?i alegeri inteligente în ceea ce prive?te dieta. De fapt, consumul de alimente s?n?toase pentru inim? v? poate reduce riscul de accident vascular cerebral sau boli de inim? cu pân? la 80%. Practic, vrei s?:
Mânca?i mai multe gr?simi s?n?toase ?i mai pu?ine gr?simi trans. Alege?i fructe ?i legume proaspete, mai degrab? decât cele ambalate. Mânca?i mai multe fibre integrale ?i mai pu?ine produse din fibre procesate. Consuma?i 1% sau produse lactate cu con?inut sc?zut de gr?simi, mai degrab? decât cele f?cute cu lapte integral.
Uit?-te la etichete
Asocia?ia American? a Inimii a f?cut ca oamenii s? fac? mai u?or alegeri mai s?n?toase ?i mai inteligente atunci când fac cump?r?turi sau m?nânc? la un restaurant. C?uta?i produse care prezint? o inim? ro?ie cu o bif? alb? pe ambalaj. Acesta este sigla AHA ?i indic? faptul c? produsele au îndeplinit criteriile de certificare referitoare la con?inutul de gr?simi, cantitatea total? de colesterol, con?inutul de sodiu, cantitatea total? de zah?r, precum ?i nutrien?ii benefici.
Nu te po?i baza doar pe etichete pentru a face alegeri s?n?toase. Unii produc?tori ar putea afirma c? produsul lor este bun pentru inima ta ?i chiar include o inim? ro?ie care seam?n? cu sigla AHA. Al?ii fac afirma?ii, cum ar fi gr?sime redus? ?? pentru a te face s? crezi c? produsul este o alegere s?n?toas?. Acesta nu este întotdeauna cazul.
Cele mai bune 10 alimente pentru a preveni bolile de inim?
Exper?ii în nutri?ie de la Asocia?ia American? de Dietetic? ?i Clinica Cleveland au identificat unele dintre cele mai bune alimente pentru prevenirea bolilor de inim?. Studiile medicale de la Clinica Mayo ?i Universitatea Harvard sus?in datele. Dac? nu le m?nânci deja, cu siguran?? vei dori s? încorporezi aceste 10 alimente în dieta ta zilnic?.
Somon: Somonul este bogat în DHA ?i acizi gra?i omega-3, care sunt gr?simi bune. Ele sunt esen?iale pentru producerea de noi celule ?i lucreaz? pentru a reduce nivelul de colesterol. DHA ?i acizii gra?i omega-3 au, de asemenea, propriet??i antiinflamatorii care vor îngusta vasele de sânge. Semin?e de in: Acest aliment este, de asemenea, bogat în acizi gra?i omega-3. Semin?ele de in se g?sesc adesea în cerealele pentru micul dejun, brio?e ?i parfaiturile cu iaurt. Fulgi de ov?z: F?ina de ov?z este bogat? în proteine ???i fibre, ceea ce va sc?dea ?i nivelul colesterolului din sânge. Cu toate acestea, nu to?i fulgii de ov?z sunt buni pentru tine. C?uta?i produse din ov?z integral ?i care nu con?in zah?r ad?ugat. F?ina de ov?z f?cut? din ov?z t?iat din o?el este, f?r? îndoial?, cea mai bun? pentru inima ta. Fasole neagr? sau fasole: Fiecare tip de fasole este înc?rcat cu vitamine din complexul B, care func?ioneaz? pentru a v? sus?ine sistemul cardiovascular, a metaboliza carbohidra?ii ?i a v? cre?te energia. Fasolea neagr? sau fasolea este, de asemenea, o surs? bun? de acizi gra?i omega-3, calciu ?i fibre solubile. Migdale sau nuci: Nucile sunt o alt? surs? bun? de DHA ?i acizi gra?i omega-3. De asemenea, con?in gr?simi mono ?i polinesaturate care sunt considerate gr?simi bune. Vin ro?u: Bea un pahar de vin ro?u în fiecare zi poate sc?dea ?i ?ansele de boli de inim?. Vinul ro?u este plin de antioxidan?i puternici care previn formarea cheagurilor de sânge, reduc colesterolul r?u (LDL) l ?i cresc colesterolul bun (HDL). Daca nu consumi alcool, mai poti beneficia de consumul de sucuri din struguri rosii; cu toate acestea, din cauza procesului de fermentare, nivelul de antioxidant din vinul rosu este mai concentrat si mai puternic. Tonul: Tonul este o alt? surs? bun? de acizi gra?i omega-3. Asigura?i-v? c? îl mânca?i cu modera?ie, deoarece tonul are de obicei un nivel ridicat de mercur. Tofu: Acest aliment s?n?tos pentru inim? este adesea folosit ca înlocuitor pentru carnea ro?ie. Este bogat în proteine ???i plin de niacin?, acid folic, calciu, magneziu ?i fibre – toate acestea m?resc func?ionalitatea sistemului cardiovascular. Orez brun: orezul brun este bogat în fibre ?i promoveaz? s?n?tatea inimii. Uleiurile din orezul brun previn cre?terea în greutate ?i pot sc?dea nivelul colesterolului r?u din sânge. În plus, reduce acumularea pl?cii în artere. Mure ?i afine: extractele naturale g?site în mure ?i afine sunt înc?rcate cu antioxidan?i care înt?resc imunitatea. Meri?oarele, c?p?unile ?i zmeura sunt ?i ele bune, dar murele ?i afinele au cel mai mare nivel de concentra?ie.
Exist? o varietate de alte alimente care, de asemenea, v? vor reduce riscul de boli de inim?. Ciocolata neagr?, ceaiul, iaurtul ?i stafidele func?ioneaz? în moduri diferite pentru a promova ?i s?n?tatea cardiac?.
Statinele sunt un medicament pe baz? de re?et? care are ca scop reducerea nivelului de colesterol r?u din vasele de sânge. Ca ?i în cazul tuturor medicamentelor, exist? riscuri ?i beneficii. Recomandarea actual? atât din partea Food and Drug Administration, cât ?i a FDA ?i Health Canada este c? beneficiile dep??esc riscul pentru persoanele care trebuie s? ia statine. Exist? o mul?ime de oameni care iau statine la ordinea medicului ?i mul?i oameni care trebuie s? le ia dar nu ?tiu înc?.
Statinele cauzeaz? diabet?
Health Canada le spune tuturor cet??enilor c? etichetele de pe statine s-au schimbat. Toate re?etele care scad colesterolul poart? acum un avertisment privind un risc crescut de con?inut mai mare de zah?r din sânge ?i un risc crescut oarecum mai mic de diabet. Posibilele efecte secundare afecteaz? în special pacien?ii care au o sl?biciune preexistent? pentru boli de inim?.
Autorit??ile sanitare de pretutindeni au analizat acum toate datele disponibile din studiile cu statine ?i au ajuns la concluzia c? posibilit??ile de a dezvolta diabet zaharat sunt deja predispuse la boal? în rândul acelor persoane. De exemplu, acele persoane cu niveluri foarte ridicate de glucoz? sau trigliceride sau acele persoane care sunt obezi ?i sau cu hipertensiune arterial?. Dar totu?i, beneficiile generale pentru inima ?i sistemele de sânge din organism produsrecenzie.top beneficiaz? mai mult decât risc? dac? statinele le reduc colesterolul. Întreaga imagine a statinelor este foarte complex?, iar mesajele sunt confuze. În mass-media au ap?rut o serie de pove?ti cu privire la s?n?tatea care au primit o aten?ie nejustificat?.
Ar trebui s? lua?i un medicament cu statine pentru colesterol ridicat? Întreb?ri frecvente pentru statine! Coenzima Q10 scade durerea muscular? la pacien?ii cu statine, drojdie ro?ie de orez revizuit? pentru sc?derea colesterolului
Cum func?ioneaz? statinele?
Statinele ac?ioneaz? prin blocarea produc?iei de c?tre organism a unei enzime, care construie?te colesterolul în ficat. Colesterolul crescut în sânge este un precursor al bolilor cardiovasculare ?i un factor care contribuie semnificativ la dezvoltarea diabetului. Diabetul este o afec?iune debilitant? în care corpul dumneavoastr? nu poate absorbi zah?rul din sânge. Acest lucru se datoreaz? faptului c? corpul dumneavoastr? nu produce insulin? sau este insensibil la insulina pe care o produce. Diabetul este o afec?iune cu mai multe cauze, cu mai multe simptome, care poate fi declan?at? de mai mul?i factori. Astfel, o modificare minor? a nivelului de zah?r din sânge nu înseamn? automat un risc crescut în toate cazurile.
Etichet? de avertizare nou??
Toate statinele de pe pia?? au acum o etichet? actualizat?. Con?ine sfaturi cu privire la valorile crescute ale zah?rului din sânge ?i pericolele suplimentare de a contracta diabet. Mai important, exist? îndrum?ri cu privire la modul de identificare a persoanelor cu risc mai mare de a fi în regim de statine. Singura recomandare realist?, totu?i, este c? medicii sunt obliga?i s? monitorizeze cu aten?ie pacien?ii care iau statine ?i cu foarte mult? sârguin?? acei pacien?i din grupele cu risc ridicat.
Din perspectiva pacientului, ace?tia trebuie s?-?i consulte medicii înainte de a întrerupe orice medica?ie ?i s? afle dac? se afl? în grupul cu risc ridicat. Acest lucru este deosebit de important dac? pacien?ii devin con?tien?i de simptomele nivelului crescut de zah?r din sânge. Acestea sunt; o cre?tere marcat? a nevoii de a urina, sete anormal? ?i/sau cre?terea apetitului. Pe termen lung, efectele secundare ale statinelor pot fi pierderea memoriei ?i leziuni musculare.
CPR este o salvare, a?a cum a descoperit Susanna Rohm din Marietta, Georgia. Fiul ei, Isiah, în vârst? de 3 luni, nu mai respira în timp ce era acas?. Susannah a cerut ajutor celor 2 b?ie?i care joac? fotbal afar?. Rocky Hurt ?i Ethan Wilson, ambii în vârst? de 9 ani, jucau mingea când au auzit strig?tele s? sune la 911 ?i s? cear? ajutor. Perechea, din întâmplare, înv??ase Resuscitarea Cardiopulmonar?, CPR, din afi?ele de la ?coal?.
Au mers imediat la lucru la copil ?i au ghidat-o pe mama tulburat? prin procedur?, niciun p?rinte nu vrea s? fac? vreodat?. Din fericire, a func?ionat ?i Isiah tr?ie?te mai departe.
Noi linii directoare pentru resuscitarea cardiopulmonar?
Asocia?ia American? a Inimii sau AHA a furnizat recent noi reguli pentru resuscitarea cardiopulmonar?, denumite mai memorabil RCP. Noile reguli pun compresii toracice rapide ?i precise în centrul tehnicii de prim ajutor pentru bunii samariteni care se g?sesc în situa?ia de a ajuta oamenii care au încetat s? mai respire.
Consensul medical se afl? în spatele reorientarii AHA asupra compresiilor ?i departe de respira?ia de salvare de la gur? la gur?. Ceea ce a fost sus?inut în ultima jum?tate de secol. „Compresia este singura cale de urmat”, spune un purt?tor de cuvânt al AHA, un medic de urgen?? la Universitatea de Stat din Ohio. Respira?ia de salvare este înc? parte din liniile directoare de prim ajutor, dar pentru copii ?i oricine a c?rui problem? se datoreaz? în primul rând lipsei de oxigen.
Amendamentele AHA la orient?rile lor, vine dup? un num?r tot mai mare de dovezi din cercet?ri care demonstreaz? c? persoanele care sunt martorii unui eveniment de oprire a inimii sunt mai dispu?i s? fac? compresie f?r? gur? la gur? decât cu CPR conven?ional?. Dar, mai important, CPR prin compresie la pacien?i func?ioneaz? de fapt mai bine. „Este o mare problem?”, spune pre?edintele de medicin? de urgen?? de la Universitatea Vanderbilt din Nashville, care de mult pretinde pentru schimbare. „Oamenii stau în picioare în timp ce al?ii mor, când tot ce trebuie s? fac? este s?-?i pun? pieptul.”
Cât de frecvent este stopul cardiac?
Aproximativ 300.000 de americani sufer? de stop cardiac în fiecare an, departe de unit??ile clinice. Ei fie au un atac de cord, fie sufer? alte tulbur?ri coronariene. Pu?in sub 8%, sau 24.000 mor. O evaluare a 3.700 de incidente CPR a fost raportat? în revista Lancet. În mod uimitor, se spune c? compresiile f?r? RCP gur? la gur? au ajutat cu 22% mai mul?i oameni s? se recupereze decât metoda recomandat? anterior. Extrapolând din aceasta, amendamentele AHA ar putea salva pân? la 3.000 de vie?i suplimentare în fiecare an numai în America ?i înc? 5.000 pân? la 10.000 în restul lumii.